Municipiul Dragasani este situat la limita de sud a judetului Valcea (vezi harta judetului Valcea), pe terasele de pe partea dreapta a raului Olt, la 53 km de Rm. Valcea. Este asezat la 44037' - 44041' latitudine nordica si 24014' - 24018' longitudine estica. Suprafata sa este de 44,57 km2 .
 Sub aspect geomorfologic, teritoriul localitatii se situeaza in marea unitate "Podisul Getic", subdiviziunea Valea Oltului.
 Vegetatia teritoriului face parte din formatiunea floristica de silvostepa, vegetatia ierboasa fiind in cea mai mare parte artificializata prin culturile agricole.
 Dragasani cuprinde si urmatoarele localitati componente: Dragasani, Zlatarei, Zatreni si Valea Caselor.
 Teritoriul municipiului Dragasani este strabatut de doua cursuri de apa permanente, raul Olt in partea de est si paraul Pesceana la sud, si o serie de parauri si vai torentiale cu debit scazut temporar. Apa subterana este cantonata in doua straturi, unul la adancime de 5-8 metri, provenit din precipitatii, si altul in lunca, la 2+3 metri de la suprafata terenului, alimentat de raul Olt care este amenajat hidroenergetic complet.
 In afara de viticultura,principala ocupatie a locuitorilor municipiului Dragasani, pana in anii 1970, au mai existat si ateliere mestesugaresti legate de activitati casnice (croitorii,ateliere de reparatii a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea de cele necesare de viticultura si prelucrarea strugurilor. Dupa 1970, s-au construit o fabrica de jenti auto si una de incaltaminte cu fete din panza (bascheti, tenisi).
 Tot pe raza municipiul Dragasani se afla "Institutul de Cercetari Viticole".
 Continuitatea vietii pe teritoriul actualului municipiu Dragasani este pusa in evidenta de siturile arheologice din cartierul Barsanu, unde sapaturile efectuate arata organizari umane inca din paleolitic, neolitic si epoca bronzului. Mentionam ca doar la circa 60 km. de Dragasani au fost gasite urme de umanoizi de 2000000 i. Hr., cele mai vechi din Europa, la Bugiulesti comuna Tetoiu.
 Dragasani s-a aflat pe unul din drumurile romane si anume pe drumul roman care facea legatura intre castrul roman Sucidava (Celei - judetul Olt), castrul roman Rusidava in raza municipiului, castrul roman Arutela (Calimanesti - judetul Valcea) si continua catre Transilvania. Acest drum si traseul sau este atestat de Tabula Pentingeriana (harta romana).
 Cea dintai atestare documentara a localitatii este 7 iunie 1535, dintr-un hristov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintila de la Slatina care arata: jupanul Fartat parcalabul si fiii lui, ca sa-i fie in Lalesti si Dragasani si in Murgesti, pentru ca i-au fost batrane si drepte mosii de mostenire.
 Si despre cartierele componente ale municipiului Dragasani, inainte sate din vecinatatea vechiului targ exista atestari documentare: cartierul Momotesti datat 12 iulie 1527 intr-un hristov al lui Radu de la Afumati; Zlatarei (fosta comuna) in 1519 intr-un hristov al lui Neagoe Basarab; Gardesti la 3 iunie 1519,in cartea lui Mircea Voda.
 Principala ocupatie a locuitorilor a fost si este cultivarea vitei de vie si prelucrarea strugurilor. Renumele viilor si vinului de Dragasani a fost intotdeauna la loc de cinste.
 De Dragasani ca targ putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.
 In 1772 austriacul Von Bauer scrie in memoriile sale despre localitatea Dragasani: "sat cu o casa episcopala, o curte boiereasca, o biserica, vii si un targ".
 In zona Dragasanilor cativa dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu condusi de Preda Druganescu alaturi de eteristi au opus rezistenta trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Dragasani s-a ridicat, in anul 1884 in parcul din centrul orasului, un monument comemorativ.
 Revolutia din 1848 ridica la lupta intreaga Oltenie, o parte din locuitorii Dragasaniului, aflandu-se in armata revolutionara de la Troianu (in prezent cartier al municipiului Ramnicu Valcea) condusa de Gheorghe Magheru fostul capitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.
 Anul 1995 are o semnificatie aparte in viata Dragasaniului pentru ca atunci s-au implinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localitatii si a dobandit statutul de municipiu.
 Merita amintit si eroismul de care au dat dovada elevii Scolii de subofiteri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloana militara motorizata germana.