Dezvoltare Economica

Din cele mai vechi timpuri, principala ocupatie a locuitorilor a fost si este cultivarea vitei de vie si stoarcea strugurilor. Datorita activitatii intense desfasurate pentru imbunatatirea productiei de vin si descoperirea unor noi soiuri de vita de vie, podgoria Dragasani a devenit cea mai renumita podgorie din Romania. Comertul cu vin a jucat un rol important in economia locala de-a lungul timpului aducand venituri seminificative localnicilor, pentru care au fost invidiati si de alti cultivatori ai vitei de vie din Europa.

In cadrul podgoriei Dragasani au fost cultivate de-a lungul timpului peste 60 de soiuri locale, autohtone si straine. In momentul de fata podgoria are o suprafat de 16000 de ha, in care sunt incluse si suprafetele viticole limitrofe ale judetului Valcea. Tot in cadrul municipiului se afla si "Institutul de Cercetari Viticole". Renumele viilor si vinului de Dragasani a fost intotdeauna la loc de cinste inca din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.

Primele documente cu privire la viile si vinurile din Dragasani dateaza din secolul al XIV-lea. Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii domnitori ai tarii romanesti inchina bisericilor, manastirilor si fac danii capeteniilor de osti sate intregi cu privilegii domnesti din care nu lipsesc viile si vinaritul.

In anul 1700, Constantin Cantacuzino aminteste de viile de la Dragasani: "Pe harta sa tiparita la Padova in 1700, stolnicul Constantin Cantacuzino inseamna si unele dealuri unde se produc cele mai bune vinuri, intre care se afla Ramnic, Targoviste, Scaeni-Prahova, Negovani, Greaca, Caracal. Trebuie adaugate de asemenea viile de la Dragasani si Segarcea, care incepusera sa se impuna".

Dupa jumatatea secolului al XIX-lea gasim multe documente ale calatorilor straini care, scriindu-si memoriile, nu au uitat sa lase insemnari si despre vestitele vinuri de Dragasani de pe atunci. Neugebauer, la 1854, facand o descriere a Moldovei si a Valahiei, aminteste alaturi de cunoscutele vinuri de Cotnari si Odobesti si vinul de Dragasani, care merita buna sa reputatie.

De asemenea pivnitele mari de vinuri au intretinut pe piata interna, cat si la export, renumele vinului de Dragasani, oferind nu numai renumitul "tulburel" sau "pelinul de Dragasani", ci chiar inul de talie mare ce concura multe din cele mai bune vinuri ale Frantei.

Vinurile pivnitelor Stirbei, Bratianu, Nae Petcu Ion, Teodorini, Oromolu, Mor, Ocneanu, Mihailescu, Filipescu, D. Ionescu, Fratii Spirtaru, cateva din cele mai cunoscute din podgoria Dragasani au fost elogiate si distinse la diferite expozitii, concursuri si festivitati. Dragasani Ministerul Agriculturii si Domeniilor a infiintat in 1897 Pepiniera Dragasani, situata in lunca Oltului, din necesitatea producerii vitelor altoite reclamate de reconstructia viticulturii traditionalei podgorii.

Lipsa in Podgoria Dragasani a unei institutii de asistenta in domeniul practicii viticole a impus crearea in 1936 a Statiunii Experimentale prin Hotararea Ministerului agriculturii si domeniilor. Dupa criteriul "forul tutelar coordonator dominant", se disting urmatoarele etape de dezvoltare:

  • etapa 1896-1944 coordonata cel mai mult timp de Ministerul agriculturii si domeniilor
  • etapa 1944-1957 coordonata de Institutul de cercetari agronomice al Romaniei
  • etapa 1957-1967 coordonata de Institutul de cercetari horticole Bucuresti-Baneasa
  • dupa 1967 coordonata de Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie Valea Calugareasca.

Pe plan international cercetatorii Statiunii Dragasani au participat cu lucrari stiintifice la congrese, adunari generale, consfatuiri, simpozioane, colocvii si cursuri organizate de Oficiul International al Viei si Vinului, C.A.E.R., F.A.O., pe linie de viticultura, vinificatie, protectia plantelor, ecologie, agrochimie, fiziologie, biochimie, etc.

S-a participat cu struguri si vinuri la concursurile internationale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucuresti, Erfurt, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon.

In afara de viticultura, principala ocupatie a locuitorilor municipiului Dragasani, pana in anii 1970, au mai existat si ateliere mestesugaresti legate de activitati casnice (croitorii,ateliere de reparatii a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea de cele necesare de viticultura si prelucrarea strugurilor. Dupa 1970, s-au construit o fabrica de jenti auto si una de incaltaminte cu fete din panza (bascheti, tenisi).

Teritoriul municipiului Dragasani dispune de conditii favorabile pentru dezvoltarea unei bune agriculturi diversificate. Acesta dispune de o suprafata agricola de 1971 ha teren arabil, 413 ha de pasuni si fanete si 419 ha de vii si livezi.

Comertul

Comertul a cunoscut o buna dezvoltare contribuing cu pofituri mari pentru localnici devenind astfel o ramura economica importanta pentru aceasta zona. Daca in trecut produsele comercializate variau de la vinuri, tuica, fructe, produse de origina animala, agricola, haine, incaltamite, sare si chiar geamuri, in prezent paleta de produse s-a diversificat si mai mult si in acelasi timp a crescut si calitatea produselor. In prezent comertul de aici este modern si reprezentat de numeroasa unitati: piata agroalimentara, diverse supermarketuri, magazine alimentare, farmacii, magazine de imbracaminte si incaltaminte, electronice si electrocasnica etx; 8 unitati bancare, firme de asigurari, benzinarii, show-room Dacia si multe altele.