Istoric
Au fost descoperite repere arheologice care atesta prezenta unor asezari umane inca din paleolitic, in comuna Tetoiu situata la 60 km de orasul Dragasani, gasindu-se cele mai vechi ramasite de umanoizi din Europa, cu o varsta de circa 2.000.000 ani. In timpul colonizarii romane, localitatea Dragasani se afla pe drumul roman care lega castrul Sucidava (vechea capitala a tribului sucilor situata azi pe teritoriul satului Celeiu de langa orasul Corabia judetul Olt), castrul Rusidava (situat in perimetrul orasului) si castrul Arutela (situat intre localitatile Pausa si Caciulata), drum atestat si de Tabula Peutingeriana (copie executata in secolul XII dupa o harta romana din secolul II-III, in care sunt desenate principalele drumuri ale Imperiului Roman).
Localitatea este atestata documentar din 1535 cand apare intr-un hrisov al domnitorului Vlad VII Vintila, domn al Tarii Romanesti. In prima parte a secolului XVIII, stapanirea austriaca infiinteaza la Dragasani un punct vamal ce controla granita de la Prundeni pana la Slatina. Din a doua jumatate a secolului XVIII, Dragasani apare in documente ca targ, fiind mentionate si viile sale pentru care este renumita inca din timpuri stravechi. In timpul revolutiei de la 1821, Dragasani o fost teatrul luptelor dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu impotriva trupelor otomane iar in 1848, o parte din locuitori participa in armata condusa de Gheorghe Magheru, comandant generalal trupelor revolutionare din Tara Romaneasca.
Numeroase documente al secolului XIX mentioneaza vestitele vinuri de Dragasani, printre care ''tulburelul'' sau ''pelinul de Dragasani'' concurand cu cele mai bune vinuri franceze.
Pepiniera Dragasani este infiintata in 1897 de Ministerul Agriculturii si Domeniilor in scopul reconstructiei viticulturii traditionale. In 1936 se creaza Statiunea Experimentala, cercetatorii sai participand cu lucrari stiintifice la congrese si adunari generale organizate de Oficiul International al Viei si Vinului, in care participau cu struguri si vinuri (Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon) distinse cu numeroase medalii de aur si premii. Dintre soiurile cele mai apreciate de la Dragasani se pot aminti:Cabernet Sauvignon, Negru de Dragasani, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Feteasca alba, Feteasca regala, Merlot si Muscat Ottonel.
Pana in 1968, Dragasani era resedinta raionului omonim din regiunea Arges, apoi trece in judetul Valcea iar in 1995 devine municipiu.